Recenzie "Midnight Blue" de L. J. Shen - Un fel de Fifty Shades ale rock-ului / Recenzie

   Hai că se cerea un romance bun atât aici, pentru că nu am mai recenzat ceva picanterii de calitate de multă vreme, și zic de calitatea pentru că acum două luni cred, m-am băgat eu pe o carte ceva mai veche de la epica, editura mea de suflet pe acest gen de romane, dar mămicule, cu bota în baltă cum zicea bunica, mai tare cu o carte nu am dat niciodată. V-am povestit oricum în recenzia de atunci că am avut dureri de cap din cauza protagonistei....pfff. Ce să mai, o feblețe de fată, să mă ferească ăl de sus de altele precum dânsa. 
  De data aceasta stăm mai bine oricum, dar tot editura epica e în discuție cu una din cele mai proaspete cărți ale lor, anume "Midnight Blue" de L. J. Shen, autoarea seriei "Păcătoșii din orașul tuturor sfinților" apărută parțial, cel puțin până în prezent, tot la epica. 
  Albăstrica nu face parte dintr-o serie, cel puțin așa mi-a comunicat mie Goodreads, dar eu una am ajuns să mă bucur de acest fapt. Am foarte multe cărți, iar seriile devin cea mai mare temere a mea, mai ales la cărțile ce îmi plac. Dacă acum 2 ani aș fi spus că voi termina o serie și dacă nu îmi place, doar pentru a nu mă simți eu prost, ei bine, acum sunt ferm convinsă că viața nu îmi permite să irosesc timpul pe romane ce nu sunt pe placul meu, când am atâtea ce așteaptă a fi descoperite și multe din ele, cu adevărat iubite. Când e vorba de o singură carte, hai că pe unele aleg să le termin chiar dacă știu de pe la jumătate că nu mă omor după ele, însă în alți 2 ani sigur o sa se schimbe și acest aspect.
  În fine, revenind la cărticica ce nu e chiar mică, "Midnight Blue" m-a cucerit prima și prima dată prin copertă, cel puțin până am văzut-o pe cea din afară (vă las mai jos o imagine și cu aceea), însă cea de la noi totuși a fost o alegere inspirată. Imaginea vorbește de la sine despre unul din detaliile principale ale romanului, muzica. 
  Pe lângă faptul că acțiunea este concentrată în jurul unui star rock (așa un pic de clișeu tipic romanelor de dragoste, dar deloc deranjant) cartea chiar conține foarte multe pasaje cu versuri din melodii păstrate în engleză pentru a nu pierde ritmul și farmecul la traducere, dar s-a făcut totuși și aceasta în josul paginilor, să nu exista dificultăți de înțelegere pentru nimeni. Am apreciat acest detaliu, mi l-aș fi dorit și în alte cărți precum "Slam" de Colleen Hoover.
  Vă las acum un moment să admirați și coperta din străinătate, pentru că îmi dau seama că e foarte șocantă, eu am bălit la propriu, o zi uitându-mă la ea și am ajuns să îl urmăresc pe frumușelul de față pe instagram. Upsiiii. 
  Bunnnn. A noastră protagonistă, Indigo, nu o duce tocmai bine cu banii, locuiește cu fratele și cumnata ei, are un nepot cu nevoi medicale costisitoare și o tristețe adânc înrădăcinată în suflet.
  Job-ul perfect nu e de departe cel a cărui contract la semnat, dar e singurul care o va salva din impas. Un turneu mondial, 4 continente, peste 100 de spectacole și 3 luni de contract în postura de dădacă pentru un bărbat în toată firea, dependent de alcool, droguri și obsedat de fosta iubită. Ce poate să meargă prost într-un timp atât de scurt?

"A fost odată ca niciodată, o simplă muritoare care s-a îndrăgostit de un seu rock. Probabil știți deja că nu este un basm. Muritorii și zeii nu se amestecă între ei."

  Cu Alex, starul rock britanic cu ochii în nuanța whisky-ului prin preajma, cel mai probabil totul poate merge prost, iar o inimă zdrobită se întrevede la orizont.

"Love is just a fraud,
Excuse me for being goddamn bold,
You asked me to believe,
As if I had some fucks to give."

  Cum am spus și mai sus, puțin clișeică toată faza cu tipul putred de bogat, vedetă mondială, dar plin de vicii în contrast cu fata cuminte, săracă ce trebuie să aibă grija de el. Nu e prima carte cu un astfel de subiect pe care o am în bibliotecă și probabil nu o să fie nici ultima, dar până acum a fost cea mai dulce și hilară totodată, oh da, și erotică rău de tot.
  Nu e prost scrisă, autoarea e chiar satisfăcătoare pe genul ei de cărți nimic de zis, dar nu o pot cataloga nici ca un roman de dragoste de calitate superioară, cum e pentru mine "Ugly love" sau "Pactul", însă e de asemenea și o opinie pur subiectivă.
  V-am spus că am apreciat pasajele din melodii, dar și unele din monologurile protagoniștilor ce au fost ceva mai poetice, de asemenea, mi-a plăcut înclinația artistică a lui Indigo. Croitoria nu e chiar ceva des întâlnit de mine prin cărți. Acțiunea nu e tocmai val după val, dar spre final mi-am luat totuși un duș cu apă rece cât se poate de zdravăn și neașteptat, prin urmare, nu am prevăzut chiar fiecare detaliu al poveștii lor, dar nici nu am fost total buimăcită de cap cum am rămas de exemplu la "Verity".

  Ok, dacă aș primi un bănuț pentru fiecare protagonist masculin ce mă aduce în culmea disperării și mă face să vreau să găsesc lampa lui Aladdin doar pentru ai cere duhului să mă transpună în roman ca să îl caftesc zdravăn, ei bine, acum aș avea balansoarul roz de interior mult visat. Nu pe bune, am parte și de protagoniste ce îmi provoacă migrene, dar în 70% din cărții, partea masculină mă oripilează. Probabil acesta e motivul pentru care am puține crush-uri literare. 

"Eu îl ignoram, însă știam foarte bine că, prin simplul fapt că nu-i răspundeam, îmi clădeam un ministop cardiac sau dezvoltam ulcere multiple."

  Alex a fost un dezastru pe două picioare (un dezastru arătos ce e drept și foarte dornic de picanterii) de la început până aproape de ultimul punct din carte. Un copilaș de 27 de ani, răsfățat, mofturos, dependent de orice, cu înjurăturile în colțul gurii mai mereu, certăreț, nehotărât, nesigur, egoist, narcisist....să mai continui? Cum zicea Bryce din "Orașul semilunii", alt alfa măgar posesiv și zău că da. Bine, nici Indigo nu e vreo sfântă, că și ea ia niște decizii gândite numai cu hormonii, dar măcar se mai ține și tare, contracarează cu replici acide, pune stop când e evident că ar trebui, cumva, chiar dacă uneori cedează, alteori arată că totuși merită mai mult respect, dedicare, concentrare și atenție din partea lui Alex.

"You.
You said you loved to see how we burn together.
So you took a match.
Lit us up.
And now we burn forever."

  De altfel, romanul se citește foarte ușor, e hilar și erotic, deci te vei trezi cu zâmbetul pe buze (dacă nu chiar în hohote de râs) și cu pielea de găină mai prin toate capitolele, finalul e și nu e neapărat previzibil, romantism există, dar nu e genul pe siropoșenii, iar mesaje printre rânduri sunt destule. Cele sesizate de mine: Urmeză-ți visele. Nu te lăsa doborât de vicii. Renunță la o relație atunci când e toxică. Arată că meriți mai mult decât ți se oferă.
  Per total, a fost o carte bună, un romance ok, nu tocmai de 5 steluțe, cel puțin după preferințele mele, dar eu zic că își merită cele 4 acordate pe Goodreads. O recomand totuși persoanelor +15 ani măcar și o văd bună pentru un cadou pentru colega de bancă, verișoara preferată, sora, iubita sau chiar foarte ok de integrat în cadoul de majorat al vreunei fete. Nu știu dacă e neapărat genul de carte și pe placul băieților, dar nici nu mă por pronunța pentru că s fiu al naibii dacă am vreo idee ce citesc băieții, că doar nu sunt băgați doar pe romane polițiste nu?
  Vă las aici și un link de unde puteți comanda romanul și vă super recomand să încercați și seria "Păcătoșii din orașul tuturor sfinților" de la aceeași autoare, mai ales dacă ați fost fani "Familia Royal", cărțile acestea sunt pentru voi.


Comentarii

2021 Reading Challenge

2021 Reading Challenge
Daniela has read 6 books toward her goal of 25 books.
hide

Goodreads

Instagram