Recenzie "Scarlet" - Vol. 2 din "Cronicile Lunare" de Marissa Meyer / Books

   După aproape 2 ani de așteptare a venit momentul să vă vorbesc despre continuarea uneia dintre seriile mele preferate, anume "Cronicile Lunare" de Marissa Meyer. Pentru cine e cu mine din iarna lui 2017 cred că ați văzut recenzia primului volum, "Cinder'' și știți cât de mult mi-a plăcut pentru simplul fapt că este o readaptare a unui basm vechi, iar cum eu sunt un suflet de copil iubitor de povești și basme clasic, era imposibil să nu mă încânte acea carte. Cenușăreasa creată de Marissa nu este nici pe departe la fel de grațioasă ca cea pe care am întâlnit-o în copilărie, dar aceasta este mult mai curajoasă, mai independentă, fără să aștepte să fie salvată de un anume prinț.
   Revenind totuși la cel de-al doilea volum, că doar despre el e vorba în acest articol, dacă în prima carte am avut readaptarea Cenușăresei, ei bine în aceasta o avem pe Scufița Roșie, pe scumpa ei bunicuță și pe lupul cel mare și rău. Bineînțeles că povestea din primul roman se contopește cu acesta, că doar e o continuare, iar protagonistele ambelor cărți au o legătură între ele... și treaba în seria asta e mult mai complicată și ambiguă decât m-am așteptat. În orice caz țin să clarific niște lucruri înainte de a intra în pâine.
   "Cronicile Lunare" este o serie de ficțiune pentru adolescenți cu o ușoară tentă de SF, poate chiar și puțin din caracteristicile unei distopii dat fiind faptul că acțiunea se petrece după al Patrulea Război Mondial, lumea nu mai arată ca acum, iar societatea se află într-o strânsă legătură cu tehnologia ce a avansat mult peste ce ne putem închipui. Oamenii conviețuiesc cu cyborgi, iar Pământul este gata să intre în război cu locuitorii lunari. Da, pe lună trăiesc oameni în seria asta, dar chair și în astfel de cărți e loc de o prințesă, o regină malefică, un împărat fermecător, un lup flămând, o bunicuță secretoasă și o fată roșcată și curajoasă.
   Hai cu un scurt rezumat și cu trăncăneala mea despre personaje, acțiune și ce o mai fi.
   După evenimentele din prima carte a seriei (a cărei recenzie o voi lăsa aici) mergem într-o altă parte a lumii, anume Franța, orașul Rieux unde Scarlet este disperată să își găsească bunica.

"[...] cuvintele se transformară într-un vârtej alb și negru, iar pământul păru că fuge de sub navă."

   Dispărută de aproximativ 3 săptămâni, Michelle Benoit este mai mult decât o simplă bătrânică ce cultivă legume la o fermă de periferie, cel puțin pentru răpitorii ei. Dar pentru nepoata sa, este doar atât, o bătrână neajutorată. Oare realitatea și adevărul de ce parte or fi?

"- Totul are legătură cu bunica ta."

   Nu exista nici măcar un indiciu care să o ajute pe Scarlet să își de-a seama unde ar putea fi femeia, iar poliția nu face nimic în cazul dispariției. Știe că singură trebuie să ia atitudine și să rezolve situația, dar cum?

"Cazul a fost închis din lipsă de dovezi de violentă sau activitate criminală."

   În una din zilele de distribuire a mărfii, Scarlet în întâlnește pe Wolf. Un tip ciudat ce își câștigă existența din lupte ilegale și care parcă nu a văzut în viața lui o legumă. O sperie și o intrigă în același timp. Nu este sigură dacă să aibă încredere în el, dar este nevoită să o facă, pentru că e posibil ca acum să aibă o pistă în cazul dispariției bunicii sale.

"Ea nu știa că lupul era un animal sălbatic si nu se temea de el."

   După cum probabil v-ați dat seama, Scarlet este a noastră Scufiță Roșie. O adolescentă de 18 ani care locuiește de multă vreme le micuța fermă a bunicii sale, cultivând și distribuind legume, trăind undeva între liniște, calm și fericire, asta până când a rămas singură.
   Avem totuși o fată inteligentă ș curajoasă. Empatică și iubitoare, cam ca majoritatea protagonistelor din orice fel de roman pentru adolescenți, de altfel, și Cinder prezintă aceleași trăsături, însă există lucruri ce le diferențiază de previzibilul indubitabil și de varianta clasică a personajului ce îl readaptează.
   Cum am spus și la început, dacă nici Cinder nu era demnă de grația Cenușăresei, ei bine, nici Scarlet nu poate fi învinuită de teama și fragilitatea Scufiței Roșii, cum nici bunica acesteia nu e plăpândă precum un iepuraș.
   Dacă Cinder știm sigur că era capabil să iubească, ba chiar avem ceva romantism în prima carte, nu mult, e drept, dar este, garantat e și faptul că nu are sub nici o formă nevoie de un prinț să o salveze, ba chiar e pe dos situația, cred că prințul are mai mare nevoie să fie salvat de către ea. 
   Ei bine, în cea de-a doua carte, Scarlet pe lângă trăsăturile tipice de mai sus, am realizat în timp ce citeam că ea este totodată și vânătorul din poveste. Cum adică? Ei bine, când nu ești tocmai un iepuraș speriat, când ai o fire cam nărăvașă și încăpățânată și când mai deții și o armă bine poziționată pe a cărui trăgaci nu îți e teamă să apeși, ei bine, eu aș zice că Scufița noastră e cu mult peste vânătorul din povestea clasică.
   
   Știu că asta e partea care vă interesează pe voi, da, avem și un lup mare și rău... sau în fine, un fel de lup, da nu foarte rău și totuși este. Cam ciudată situația în ceea ce privește aspectul acesta. Dar dat fiind că am avut și un prinț pentru a noastră Cenușăreasă, de ce nu am avea și un lup pentru drăguța Scufiță.
   Dacă e să o zic sincer, eu am citit acest volum și o să continui să trăiesc cu impresia că Wolf este un fel de vârcolac pentru că din descrieri eu asta am înțeles. Dacă greșesc, să îmi fie cu iertare, dar pentru mine el tot un vârcolac rămâne asta să fie clar, așadar să continuam.
    Chestia e că Wolf e cam ciudățel și am înțeles eu abia spre final de ce. Seamănă cu lupul din povestea originală, poate mai puțin blănos și cu ceva mai multe sentimente.
   Deraiem puțin de la esență și vă zic doar atât, există un picuț de romantism și în această carte, dar aici îmi închid gură. Citiți voi și aflați exact ce și cum.

"Apoi o trase spre el și o cuprinse în brațe."

   Acum raportându-mă la legătura dinte volume și cum vine ea dat fiind că aici avem povestea lui Scarlet ascultați aici: știu că aceasta este o mare dilemă, ba chiar am auzit că unii nu vor să citească următoarele cărți pentru că s-a încheiat treaba cu Cinder, ei bine nu este așa, acțiunea continuă! Cinder este în centrul atenției fără doar și poate pe durata întregii serii, celelalte personaje fiind strâns legate de ea și de trecutul, ba chiar viitorul ei. Așadar nu aveți motive să nu citiți volumele.

"Lunarii puteau manipula gândurile și emoțiile oamenilor. Puteau manipula felul în care ceilalți percepeau lumea din jurul lor."

   Dacă mi-a plăcut cartea? Ei bine, să vă spun sincer, da mi-a plăcut, dar nu la fel de mult precum primul volum chiar de am auzit mai pe la toți că seria devine mai bună carte după carte.
   Un lucru pur subiectiv și probabil motivul ce stă la baza faptului că nu m-a încântat cu totul romanul și mi s-a părut cam lipsit de acțiune și suspans este multitudinea de cadre create.
   Anume, avem capitole din Franța și ce se mai întâmplă cu Scarlet, bunicuța ei și cu Wolf, dar avem și capitole care ne-o prezintă pe Cinder, unele chiar și pe împăratul Kai, ba chiar există unul în care o descoperim mult mai bine pe malefica regină Levana. 
   Știți probabil unii dintre voi că eu una nu sunt fană de perspective sau cadre multiple pentru că le simt cam derutante și nu mă ajută prea mult să pătrund în carte, ba chiar mă țin pe o linie de plutire dintre realitate și poveste, lucru cam enervant atunci când ești un cititor înfocat. 
   
   În ansamblu acum că deja m-am cam lungit, seria în mod cert eu o să o continui. Un volum ceva mai slăbuț nu mă face pe mine să renunț că poate următorul o să fie fantastic. (Apropo, cel de-al treilea, "Cress", vine pe 1 septembrie le Editura Epica.)
   Mi-aș fi dorit, e drept, ceva mai multă acțiune, să fie mai palpitant ca să îl pot citi pe nerăsuflate ca pe primul, dar asta e, nu a fost să fie așa, totuși am aflat multe lucruri esențiale în ceea e privește lumea creată de autoare și trecutul protagonistei noastre precedente, Cinder.
   Nu mă lasă inima să scad din cele 5 steluțe ceva, pentru că știu că este o serie bună și știu că ceea ce nu m-a încântat cu totul pe mine a fost o chestie pur subiectivă și mai e și faza că poate nu am citit cartea la momentul potrivit, astfel că rămân la decizia mea de a oferi notă maximă pe Goodreads și acestui volum.
   Recomand seria cu totul și vă spun să nu vă lăsați descurajați dacă ceva e puțin sub așteptările voastre.
   Atât această carte cât și prima din serie le puteți găsi pe Cartepedia.ro. Ei au promoții tare faine lună de lună, iar dacă găsiți și oferta cu transport gratuit cândva este fantastic și musai de plasat o comandă.


    




Comentarii

2019 Reading Challenge

2019 Reading Challenge
Daniela has read 0 books toward her goal of 30 books.
hide

Goodreads

Instagram